De ce economia circulară devine necesară?

La nivel global, omenirea consumă anual mai multe resurse decât poate regenera planeta într-un an. Potrivit Circularity Gap Report, doar aproximativ 7,2% din materialele folosite la nivel global reintră efectiv în economie după utilizare.

În Uniunea Europeană, indicatorul „circular material use rate” (adică procentul materialelor reutilizate în economie) este în jur de 11–12%, conform Eurostat.

În paralel:

• fiecare european consumă anual aproximativ 14 tone de materii prime;
• Uniunea Europeană generează peste 2,2 miliarde de tone de deșeuri anual;
• sectorul construcțiilor produce peste o treime din totalul deșeurilor din UE;
• deșeurile electronice sunt unul dintre fluxurile cu cea mai rapidă creștere la nivel global.

(Sursa 1, Sursa 2)

Economia circulară apare, astfel, nu doar ca o inițiativă de mediu, ci ca o încercare de a face economia mai eficientă și mai rezilientă.

Risipa alimentară: unul dintre cele mai vizibile exemple

Unul dintre cele mai clare exemple ale modelului liniar este risipa alimentară.

Conform Eurostat, Uniunea Europeană generează anual aproximativ 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 131 kg per persoană.

Mai mult de jumătate din această risipă provine din gospodării.

În România, situația este și mai accentuată. Datele Eurostat arată că gospodăriile din România generează aproximativ 120–130 kg de deșeuri alimentare per persoană anual, aproape dublu față de media europeană pentru această categorie.

Acest lucru este important pentru că arată unde trebuie să apară o parte din soluții: nu doar în industrie și retail, ci și în comportamentul de consum.

Cum arată economia circulară în practică în Europa

În multe țări europene, economia circulară nu mai este doar o strategie discutată la nivel politic, ci un set de măsuri și infrastructuri deja integrate în viața de zi cu zi.

Un exemplu des citat este Franța, care a adoptat în 2016 o lege ce interzice supermarketurilor mari să distrugă alimentele nevândute care sunt încă bune pentru consum. Magazinele cu suprafețe de peste 400 m² sunt obligate să încheie parteneriate cu organizații caritabile pentru redistribuirea alimentelor sau să le direcționeze către alte forme de valorificare, în loc să le arunce. Legea a fost una dintre primele intervenții legislative majore din Europa dedicate explicit reducerii risipei alimentare.

În Germania și țările nordice, sistemele de garanție-returnare pentru ambalaje funcționează de ani de zile și au contribuit la rate foarte ridicate de colectare și reutilizare a sticlelor și dozelor. Modelul a devenit între timp o sursă de inspirație pentru alte țări europene, inclusiv România.

Un alt exemplu interesant este aplicația Too Good To Go. Lansată inițial în Danemarca în 2015, platforma funcționează astăzi în numeroase țări europene și conectează consumatorii cu restaurante, brutării, supermarketuri sau cafenele care au surplus alimentar la finalul zilei. Utilizatorii pot cumpăra aceste produse la preț redus prin aplicație, reducând astfel cantitatea de alimente care ajunge la gunoi. Modelul a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple europene de economie circulară aplicată în sectorul alimentar.

În Amsterdam, strategia „Amsterdam Circular 2020–2025” este parte din planul ce urmărește transformarea orașului într-un model circular până în 2050, cu accent pe construcții, alimente și bunuri de consum. Strategia include reutilizarea materialelor din construcții, reducerea deșeurilor și stimularea modelelor locale de producție și reutilizare.

Economia circulară în România: ce există deja

Și în România apar tot mai multe inițiative care încearcă să aplice principiile economiei circulare, atât la nivel de politici publice, cât și prin proiecte dezvoltate de organizații, companii sau comunități locale.

Un punct important a fost adoptarea, în 2022, a Strategiei Naționale privind Economia Circulară, coordonată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Documentul stabilește direcțiile principale pentru reducerea consumului de resurse, creșterea reutilizării și reciclării și dezvoltarea unor modele economice mai eficiente.

În paralel, au apărut și inițiative practice.

Harta Reciclării este una dintre cele mai cunoscute platforme dedicate colectării selective din România. Proiectul centralizează puncte de colectare pentru diferite tipuri de materiale și promovează educația legată de reciclare și gestionarea deșeurilor. În ultimii ani, platforma a dezvoltat și campanii dedicate școlilor, comunităților locale și companiilor.
 

ROCESP (Romanian Circular Economy Stakeholder Platform) funcționează ca o platformă care reunește organizații, companii, autorități și experți interesați de dezvoltarea economiei circulare în România. Platforma promovează proiecte, cercetări și exemple de bune practici și încearcă să creeze conexiuni între actorii implicați în tranziția către modele mai circulare.
 

În zona de politici și resurse educaționale există și platforma economiecirculara.eu, care publică informații despre legislație, strategii și proiecte relevante pentru România și Uniunea Europeană.
 

Sistemul Garanție-Returnare (SGR), implementat la nivel național începând cu 2023, este probabil unul dintre cele mai vizibile exemple recente. Prin introducerea unei garanții pentru ambalajele de băuturi, sistemul urmărește creșterea ratei de colectare și reintegrarea materialelor în circuitul economic.

Există și inițiative locale dedicate reducerii risipei alimentare și redistribuirii surplusului. Unele restaurante, cafenele sau organizații folosesc platforme precum Bonapp.eco, o inițiativă similară Too Good To Go, pentru a vinde produse rămase nevândute la finalul zilei, la preț redus, reducând astfel cantitatea de alimente aruncate.

Aceste exemple nu înseamnă că România a rezolvat problema deșeurilor sau a risipei. Dar arată că infrastructura și discuția despre economia circulară există deja și devin tot mai vizibile.

Cum poți să aplici principiile economiei circulare acasă?

Economia circulară este adesea asociată cu politici publice sau corporații mari. În realitate, multe dintre principiile ei pot fi aplicate foarte simplu în gospodărie.

Planificarea cumpărăturilor, utilizarea completă a ingredientelor, repararea obiectelor, cumpărarea second-hand sau reutilizarea ambalajelor sunt toate exemple de economie circulară în practică.

Compostarea este unul dintre cele mai directe exemple. Resturile organice inevitabile - coji, zaț de cafea, resturi vegetale - pot fi transformate în fertilizator natural în loc să ajungă la gunoi.

Beneficiile sunt multiple:

• mai puține deșeuri;
• reducerea mirosurilor;
• scăderea volumului de gunoi;
• valorificarea resturilor;
• economii pentru grădinărit și plante.

Într-un context în care prețurile la îngrășăminte și costurile de gestionare a deșeurilor cresc, aceste lucruri devin relevante și economic.

Economia circulară în business: eficiență, nu doar sustenabilitate

Pentru companii, economia circulară înseamnă din ce în ce mai mult eficiență operațională.

În retail alimentar, reducerea pierderilor înseamnă costuri mai mici și marfă care rămâne mai mult timp vandabilă. În HoReCa, reducerea deșeurilor organice poate însemna mai puține costuri de colectare și spații mai curate. În logistică, reutilizarea materialelor și optimizarea ambalajelor reduc consumul de resurse.

Tehnologiile care prelungesc durata de viață a produselor sau care reduc volumul de deșeuri devin parte din această logică.

Important este însă faptul că economia circulară nu presupune perfecțiune; nu înseamnă eliminarea completă a deșeurilor, ci reducerea pierderilor și utilizarea mai inteligentă a resurselor existente. Chiar și inițiativele mici au un impact.

Glosar: termeni esențiali în economia circulară

Economie liniară

Model economic bazat pe extracția resurselor, producție, consum și eliminare. Este modelul dominant al economiei industriale moderne și cel pe care economia circulară încearcă să îl înlocuiască cel puțin parțial.

Economie circulară

Model economic care urmărește menținerea produselor și materialelor în utilizare cât mai mult timp prin reutilizare, reparare, reciclare și reducerea deșeurilor.

Cradle to Cradle

Concept introdus și popularizat de William McDonough și Michael Braungart prin cartea „Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things” (2002). Ideea centrală este că produsele ar trebui proiectate astfel încât materialele lor să poată reintra complet în cicluri biologice sau tehnice, fără să devină deșeuri.

Zero Waste

Concept și mișcare popularizată în anii 2000 de activiști și organizații de mediu, axată pe reducerea cât mai mare a deșeurilor generate. E vorba de un obiectiv, nu e o obligație.Nu presupune neapărat eliminarea absolută a deșeurilor, ci minimizarea lor prin reutilizare, reparare și consum mai responsabil.

ESG

Acronim pentru Environmental, Social & Governance. Termen utilizat în evaluarea companiilor din perspectiva impactului asupra mediului, relației cu angajații și comunitățile și modului de guvernanță. ESG devine tot mai relevant deoarece investitorii, băncile și legislația europeană cer tot mai multe raportări legate de sustenabilitate și impact.

EPR (Extended Producer Responsibility)

„Responsabilitatea extinsă a producătorului” - principiu prin care producătorii devin responsabili și pentru gestionarea produselor după ce acestea devin deșeuri. Este baza multor sisteme moderne de reciclare și colectare.

Upcycling

Transformarea unui obiect sau material într-un produs cu valoare mai mare decât cea inițială.

Downcycling

Proces de reciclare prin care materialul rezultat are o calitate sau utilitate mai redusă decât materialul original.

Eco-design

Proiectarea produselor astfel încât să fie mai durabile, mai ușor de reparat, reciclat sau reutilizat.

Compostabil

Material care se poate transforma în compost în anumite condiții biologice controlate.

Biodegradabil

Material care se poate descompune natural prin acțiunea microorganismelor. Nu toate materialele biodegradabile sunt automat compostabile.

Circular Material Use Rate

Indicator Eurostat care măsoară proporția materialelor reutilizate în economie comparativ cu consumul total de materiale.

Simbioză industrială

Model prin care deșeurile sau subprodusele unei industrii devin resurse pentru altă industrie.

Reciclare

Transformarea deșeurilor în materii prime secundare care pot fi utilizate din nou în producție.

Reutilizare

Folosirea repetată a unui produs fără transformări majore ale materialului sau structurii sale.

Cărți recomandate despre economia circulară

• Cradle to Cradle — William McDonough & Michael Braungart
• The Upcycle — William McDonough & Michael Braungart
• Doughnut Economics — Kate Raworth
• Waste to Wealth — Peter Lacy & Jakob Rutqvist
• The Circular Economy Handbook — Peter Lacy, Jessica Long & Wesley Spindler
• Circular Economy for Dummies — Eric Corey Freed

Întrebări frecvente despre economia circulară

Ce este economia circulară?

Economia circulară este un model economic care urmărește menținerea produselor, materialelor și resurselor în utilizare cât mai mult timp prin reutilizare, reparare, reciclare și reducerea deșeurilor.

Care este diferența dintre economia liniară și economia circulară?

Economia liniară funcționează după modelul „extrage-produce-consumă-aruncă”. Economia circulară încearcă să reducă pierderile și să păstreze resursele în circulație cât mai mult timp.

Economia circulară înseamnă doar reciclare?

Nu. Reciclarea este doar una dintre componente. Economia circulară include și reutilizare, reparare, redistribuire, compostare, eco-design și reducerea consumului de resurse.

De ce este importantă economia circulară?

Modelul economic actual generează volume foarte mari de deșeuri și consumă resurse într-un ritm dificil de susținut pe termen lung. Economia circulară încearcă să reducă aceste pierderi și să crească eficiența utilizării resurselor.

Ce este Circular Economy Action Plan?

Circular Economy Action Plan este strategia Uniunii Europene pentru accelerarea tranziției către o economie circulară. Planul include măsuri legate de reducerea deșeurilor, reciclare, produse mai durabile și reducerea consumului de resurse.

Cum poate fi aplicată economia circulară acasă?

Prin planificarea mai atentă a cumpărăturilor, reutilizarea produselor, repararea obiectelor, reducerea risipei alimentare, compostare și utilizarea mai eficientă a resurselor.

Ce beneficii are economia circulară pentru gospodării?

Reducerea risipei poate însemna costuri mai mici, mai puține deșeuri generate, mai puține mirosuri asociate biodeșeurilor și utilizarea mai eficientă a alimentelor și materialelor.

Cum poate fi aplicată economia circulară într-un business?

Companiile pot aplica principiile economiei circulare prin reducerea pierderilor, reutilizarea materialelor, optimizarea ambalajelor, reducerea deșeurilor și prelungirea duratei de viață a produselor și resurselor. De asemenea, companiile care produc bunuri de consum pot contribui la aplicarea economiei circulare în gospodării făcând produsele lor ușor de reparat.

Ce este risipa alimentară și de ce este relevantă pentru economia circulară?

Risipa alimentară reprezintă alimentele produse, dar neconsumate. Este relevantă deoarece generează pierderi economice și impact de mediu semnificativ și reprezintă unul dintre cele mai vizibile exemple ale modelului economic liniar.

Ce rol are compostarea în economia circulară?

Compostarea permite transformarea resturilor organice în fertilizator natural, reducând cantitatea de deșeuri trimise la groapa de gunoi și valorificând resurse care altfel ar fi pierdute.

Există inițiative de economie circulară și în România?

Da. România are o Strategie Națională privind Economia Circulară și multiple inițiative precum Harta Reciclării, ROCESP sau Sistemul Garanție-Returnare pentru ambalaje.

Ce industrii sunt cele mai afectate de tranziția către economia circulară?

Printre industriile cele mai vizate se numără retailul, producția alimentară, construcțiile, textilele, electronicele, logistica și sectorul HoReCa.