Comunicare

Dan Țone la Aleph News: În cât timp se amortizează o investiție în tehnologie? De ce răspunsul diferă de la o companie la alta

Ce costuri reduce un robot care transportă preparate într-un restaurant? În câte luni poți simți în factura de energie o soluție care reduce consumul într-o cameră frigorifică? Cât de repede poate fi recuperată investiția într-un robot care preia transportul intern al comenzilor într-un depozit?

Acestea sunt câteva dintre exemplele discutate de Dan Țone, fondator și CEO Eutron, într-o recentă apariție la Aleph TV, dedicată automatizării și eficienței operaționale.

Într-o perioadă în care companiile analizează atent fiecare cheltuială, întrebarea privind recuperarea investiției devine esențială. Iar răspunsul depinde de mult mai multe variabile decât prețul echipamentului.

Aceeași tehnologie poate genera rezultate economice foarte diferite în două companii, în funcție de procesele în care este integrată, frecvența utilizării și costurile pe care reușește efectiv să le reducă.

Ce înseamnă, concret, amortizarea unei investiții în automatizare?

În limbajul de business, atunci când vorbim despre amortizarea unei investiții, ne referim adesea la perioada necesară pentru ca economiile sau beneficiile financiare generate să acopere costul inițial.

Termenul mai precis pentru acest calcul este perioada de recuperare a investiției (payback period), distinctă de amortizarea contabilă.

Un calcul orientativ este:

Perioada de recuperare = Investiția inițială / Beneficiul financiar net anual

De exemplu, pentru o soluție care presupune o investiție de 60.000 lei și generează economii nete de 20.000 lei pe an, perioada simplă de recuperare este de trei ani.

Dar pentru ca acest calcul să fie relevant, trebuie incluse toate costurile de operare ale noii soluții și trebuie identificat ce parte dintre beneficiile estimate se transformă efectiv în economii sau venituri suplimentare.

Timpul eliberat al angajaților, de exemplu, poate avea o valoare operațională importantă, dar nu se transformă automat într-o reducere a cheltuielilor salariale. Beneficiul poate apărea prin capacitatea de a procesa mai multe comenzi, de a deservi mai mulți clienți sau de a evita angajări suplimentare.

Exemplul 1: Roboții din restaurante și valoarea timpului recuperat

În intervenția sa TV, Dan Țone a vorbit despre utilizarea roboților de servicii în restaurante, unde transportul preparatelor și debarasarea meselor consumă o parte importantă din timpul personalului.

Un ospătar parcurge zilnic numeroase trasee între bucătărie și zona de servire. Într-un restaurant cu suprafață mare sau cu un număr ridicat de mese, aceste deplasări pot ocupa o parte semnificativă din timpul de lucru.

Roboții de transport, precum LuckiBot din portofoliul Eutron, pot prelua o parte dintre aceste activități, permițând personalului să se concentreze mai mult asupra interacțiunii cu clienții, prezentării preparatelor și calității serviciului.

În interviu, Dan Țone a menționat o perioadă de recuperare de aproximativ opt luni pentru un robot utilizat în anumite restaurante, raportând investiția la costurile cu personalul și la activitățile pe care robotul le poate prelua.

Această estimare trebuie înțeleasă în contextul operațiunilor analizate, nu ca un termen garantat pentru orice restaurant.

Pentru a evalua o investiție similară, un manager ar trebui să urmărească:

  • Câte ore sunt dedicate zilnic transportului preparatelor și debarasării?
  • Câte trasee poate prelua efectiv robotul?
  • Ce parte din timpul recuperat poate fi folosită pentru alte activități?
  • Poate restaurantul deservi mai eficient clienții în perioadele aglomerate?
  • Ce costuri de operare și întreținere presupune robotul?

Exemplul 2: Roboții din depozite și creșterea capacității de procesare

În logistică, una dintre activitățile care consumă timp este deplasarea mărfurilor între zonele de picking, consolidare și expediere.

Într-un flux tradițional, un operator care pregătește o comandă poate fi nevoit să întrerupă picking-ul pentru a transporta produsele către zona de predare, apoi să revină pentru următoarea comandă.

Prin utilizarea unui robot autonom de transport, această deplasare poate fi preluată de echipament, iar operatorul poate continua pregătirea comenzilor.

Dan Țone a descris în interviu astfel de aplicații și a indicat posibilitatea unei creșteri cu până la 40–45% a numărului de comenzi pregătite zilnic de un operator, în condițiile unor fluxuri optimizate.

Este o estimare care trebuie evaluată în raport cu configurația depozitului, distanțele parcurse, organizarea picking-ului și integrarea robotului în proces.

Pentru un operator logistic, beneficiul financiar poate proveni din mai multe surse: capacitatea de a procesa mai multe comenzi cu aceeași echipă, reducerea timpilor neproductivi, limitarea necesarului de personal suplimentar în perioadele de vârf sau utilizarea mai eficientă a schimburilor existente.

De exemplu, dacă un depozit reușește să crească numărul de comenzi procesate fără să majoreze proporțional costurile operaționale, automatizarea poate contribui direct la îmbunătățirea productivității. Dar creșterea capacității trebuie corelată și cu cererea reală. 

Exemplul 3: Reducerea consumului energetic în spațiile frigorifice

În alte industrii, beneficiile automatizării și ale tehnologiilor de eficientizare pot fi mai ușor de cuantificat.

Un exemplu discutat de Dan Țone în interviu este utilizarea soluțiilor pentru controlul umidității în spațiile de refrigerare și congelare.

Umiditatea excesivă poate favoriza formarea condensului și a gheții, afectând eficiența echipamentelor și contribuind la creșterea consumului energetic.

Soluțiile CoolSaver, disponibile prin Eutron, sunt concepute pentru controlul umidității în astfel de spații și pot contribui, în condiții adecvate, la reducerea consumului de energie și a intervențiilor asociate acumulării de gheață.

În intervenția TV, Dan Țone a menționat că, în anumite aplicații, recuperarea investiției în astfel de filtre poate avea loc în aproximativ patru luni.

Diferența față de exemplele anterioare este modul în care poate fi măsurat beneficiul.

Dacă soluția reduce efectiv consumul de energie, economiile pot fi estimate prin compararea consumului înainte și după implementare, ținând cont de condițiile de funcționare.

Pentru un calcul corect, trebuie analizate consumul inițial, tariful energiei, caracteristicile instalației, volumul de activitate și eventualele costuri de mentenanță.

De ce aceeași tehnologie se poate amortiza diferit în două companii?

Exemplele din restaurante, logistică și refrigerare ilustrează o regulă importantă: perioada de recuperare depinde de contextul operațional.

Frecvența utilizării este unul dintre cei mai importanți factori. Un robot care execută constant o activitate repetitivă poate genera mai multă valoare decât unul utilizat doar ocazional.

Costurile actuale ale procesului influențează direct potențialul de economisire. Dacă o activitate presupune multe ore de muncă, consum mare de energie sau pierderi semnificative, există mai mult spațiu pentru optimizare.

Integrarea în fluxul de lucru contează la fel de mult ca performanța echipamentului. Un robot poate avea capacități tehnice excelente, dar dacă traseele, procedurile și responsabilitățile echipei nu sunt adaptate, beneficiile pot rămâne sub potențial.

Costul total al soluției trebuie să includă instalarea, configurarea, instruirea, consumabilele, energia, mentenanța și eventualele modificări ale infrastructurii.

În final, contează și modul în care compania valorifică eficiența obținută. Reducerea timpilor neproductivi poate însemna costuri mai mici, capacitate mai mare, servicii mai bune sau o combinație a acestora. Pentru fiecare companie, aceste beneficii trebuie traduse în indicatori concreți și, acolo unde este posibil, în rezultate financiare.

Cum evaluezi o investiție înainte să iei decizia?

Un calcul realist poate începe cu cinci întrebări:

1. Ce problemă operațională vreau să rezolv?

Identifică activitatea care consumă timp, energie sau alte resurse și stabilește cum este măsurată în prezent.

2. Cât mă costă procesul actual?

Include costurile directe, timpul de lucru și pierderile relevante. Separă cheltuielile care pot fi efectiv reduse de beneficiile operaționale care nu se transformă imediat în economii financiare.

3. Ce poate schimba concret noua tehnologie?

Estimează câte operațiuni poate prelua, cât timp poate economisi, ce consum poate reduce sau ce capacitate suplimentară poate crea.

4. Care este costul total al implementării și operării?

Ia în calcul investiția inițială, instalarea, integrarea, instruirea și costurile recurente pe durata de utilizare.

5. În ce condiții se justifică investiția?

Construiește cel puțin două scenarii: unul conservator, bazat pe beneficii minime realiste, și unul optimist, în care tehnologia este utilizată la capacitatea estimată.

Această comparație poate arăta cât de sensibilă este perioada de recuperare la schimbări ale volumelor, costurilor sau gradului de utilizare.

Urmărește intervenția lui Dan Țone la Aleph TV pentru exemplele discutate și perspectiva sa asupra investițiilor în automatizare.

Iar dacă analizezi o investiție în tehnologie pentru compania ta, echipa Eutron te poate ajuta să identifici soluțiile potrivite, să estimezi beneficiile operaționale și să evaluezi condițiile în care investiția poate fi justificată economic.

 

Dan Țone la Aleph News: În cât timp se amortizează o investiție în tehnologie? De ce răspunsul diferă de la o companie la alta